Nu știu câte grade pot fi acum, oricum suficiente pentru a transpira și a consuma cantități însemnate de apă și lichide. Cu toate astea nu mă plâng, sentimentul de vară îmi dă o vagă senzație de relaxare, ceea ce e clar de bine…
Să vedem cum va fi mâine la nuntă, când se vor atinge maximele de săptămâna asta. Cum? Caldura cu transpirația și ținuta elegantă cu machiajul vor face echipă bună pentru o nășică? ) Vom trăi și vom vedea…
Va fi oare la fel de cald și duminică? offff, 25 de ani…here they come!:) Am I ready? hmmm…
Sunt o insectă neputincioasă care se zbate să scape din pânza groasă de paianjen în care a fost prinsă printr-un artificiu al naturii. Zbuciumul lăuntric nu își va găsi alinare decât în momentul în care eliberarea va fi posibilă…dacă va fi posibilă… Când?
Mă zbat. Insist să cred că unele din problemele cu care mă confrunt au rezolvare, că pânza nu e atât de groasă, ca are un punct vulnerabil sau că paianjenul nu a fost prea iscusit. Când voi reuși să fiu mulțumită? Atunci când lucrurile vor intra intr-o normalitate absurdă pentru viețile contemporanilor mei…
A cam venit de vreo lună și jumătate, dar eu, chioara, doar acum am cutezat să observ realitatea. Cred că mai degrabă îmi era teamă să o observ pentru a nu mă supara că anul acesta nu mă voi putea bucura de EA. O văd pe geam și mă întreb cum ar fi ca acum să nu fiu aici, ci afară, pe coclauri, alergând cu un zmeu în mână, culegând flori și făcând buchete, împletindu-le într-un curcubeu erbaceu.
Vară…Soare, căldură, oameni relaxați, ținute lejere, ii și in, perdele adiate de sărutările asfințitului, lumini și umbre înlănțuite pe asfalt. Ieri am vazut că-i vară, am chiar simțit-o în preajmă-mi!
Ce sentiment: să stai pe-un scaun, sub o umbreluță, cu un pahar de apă plată cu lămâie în față, să sorbi zgomotos din lichid prin paiul încins de căldura amiezii, să stai la o poveste, două… cu lumea…și să te minunezi de vederea de ansamblu a vieții. Ești stropul de apă care se scurge grăbit de pe buze pe bărbie, iar pe când să coboare mai îndrăzneț…se evaporă epuizat!
Ieri am zăbovit la o terasă, cred că sunt în trend, nu am băut bere, nici limonadă, însă sunt pe aproape! Am vazut oameni bucurându-se de viață, stăruind în fața unei sticle de suc, zâmbind și mirosind a vară.
…majoritatea se tem să recunoască o realitate care lor li se pare nepotrivită. Preferă să își falsifice realități noi pe care să le modeleze cum cred de cuvință, chiar dacă acestea nu reflectă propria personalitate.
Curios e că realitățile unora sunt leite cu ale altora. Tinzi să crezi că le-au împrumutat de la magazinul din colțul străzii, iar la final de zi/an/viață le vor restitui cuminți proprietarului. Viață de împrumut…realitatea altcuiva, oare asta vă doriți cu toții?!? Nu e așa greu precum pare să ai propria existență, propriile gânduri și trăiri, propria viață.
Începe să o constuiești…acceptă-te și …vei fi acceptat pentru ceea ce ești!
) Vom trăi și vom vedea…
